În data de, 7 aprilie, 2022, s-a desfășurat Masa rotundă: Impactul Relațiilor Economice Internaționale asupra dezvoltării durabile și conservării datinilor străbune, organizată de Departamentul Economie, Marketing și Turism în parteneriat cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Scopul evenimentului a vizat valorifiarea tradițiilor și obiceiurilor naționale prin fructificarea frumosului și evidențierea patrimoniul neamului nostru moldovenesc.
Un cuvânt de salut a adresat Dnul Petru Vicol, Director al Muzeului Național de Istorie Naturală care a menționat că datorită acestui eveniment vom transmite, mai ușor, tinerei generații, valorile spirituale și naționale ce ne sunt adevăratele comori cu care ne putem mândri mereu!
De asemenea, un cuvânt de salut, a adus Dna Maria Hămuraru, dr., conf. univ., Decan al Facultății de Științe Economice, care a reiterat importanța desfășurării evenimentelor interdisciplinare în formarea de competențe profesionale studenților USM precum și pentru diseminarea și promovarea valorilor patrimoniului național în consolidarea unei societăți prospere.
Evenimentul a curpins mai multe tematici, cum ar fi:
„Rolul promovării meșterilor populari și a meșteșugurilor din cadrul Târgului meșterilor populari”, autor Dna Elena Cojocari, Director adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, care a descris succint etapele dezvoltării meșteșugurilor naționale, importanța și rolul pe care-l ocupau în viața socială a basarabenilor, precum și modalități de diferențiere a diferitor tehnici de țesut specifice țării noastre.
„Etapele confecționării și valorificării covorului tradițional”, autor Dna Raisa Lungu, meșter popular a făcut o demonstrație despre aranjarea unui război de țesut, prezentând diferite modele de covoare, realizate manual, folosind tehnici diferite de țesut.
„Etapele țesutului: de la tradițional la practici contemporane”, autori Dna Irina Ciobanu și Dna Alexandra Ceban, restauratori din cadrul muzeului, au prezentat multiple produse contemporane cu estetic autentic care au fost realizate folosind tehnicile străbune și care sunt comercializate pe rețele de socializare care corespund și cerințelor actuale ale societății moderne dar și conservează, în același timp tehnicile țesutului moștenite în timp.
„Impactul globalizării asupra schimburilor culturale”, autor dna Antoci Natalia, dr., conf. univ., împreună cu studentele Programului de licență: Servicii Hoteliere, Turism și Agrement: Muntean Ana și Alexa Diana; și Programului de licență Marketing și Logistică: Alina Cojocaru, au prezentat câteva exemple relevante despre amprenta globalizării lăsată în cultura noastră națională, reflectată în obiceiurile și tradițiile contemporane ale basarabenilor.
„Rolul mondializării în asumarea responsabilităților și drepturilor culturale la scară internațională”, autor Veronica Bulat, dr., conf. univ. Împreună cu studentele programului de licență Servicii Hoteliere, Turism și Agrement: Untilă Cătălina, Cotovici Anastasia și Savenco Cristina, au făcut o incursiune în oportunitățile internaționalizării culturii și valorilor de patrimoniu al diferitor popoare, respectând principiul de unitate prin diversitate, respectând drepturile culturale ale națiunilor și dând dovadă de toleranță față de aproape.
În mod simbolic, studentele au purtat haine naționale specifice etniilor care conviețuiesc în Republica Moldova.
Conform Recensământului populației din 2014, minoritățile etnice reprezintă 17,93% din populație (fără Transnistria). Cele mai numeroase grupuri etnice minoritare sunt ucrainenii (6,57%), găgăuzii (4,57%), rușii (4,06%) și bulgarii (1,88%). Predomină băștinașii (82,07%) care se pot declara fie „moldoveni” (75,07%), fie „români” (7,0%). Romii constituie un grup etnic care este al șasel-ea după mărime în Republica Moldova și contituie 0,34% din populația țării.
Agenda 7 aprilie 2022 – Masa rotundă: Impactul Relațiilor Economice Internaționale asupra dezvoltării durabile și conservării datinilor străbune
